TERORISMUL CA FORMĂ DE MANIFESTARE A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE. PROVOCĂRI ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ

Autori

  • Ioana-Andra PLEȘA

DOI:

https://doi.org/10.67457/lv26.2.08

Cuvinte cheie:

criminalitate organizată, terorism, violență, profituri ilicite, grupări infracționale, organizare ierarhică, prevenire

Rezumat

Criminalitatea în toate formele ei are consecințe nefaste pentru societate, dar cu atât mai mult criminalitatea organizată, din cauza gradului de pericol social ridicat și nivelului de risc pentru ordinea juridică națională și internațională pe care îl prezintă. Criminalitatea din perspectivă criminologică constă în ansamblul faptelor cu semnificație penală generatoare de consecințe juridice încadrate temporal și spațial, adică comise într-o anumită perioadă, într-un anumit spațiu geografic.
Terorismul reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa securității naționale și internaționale, având implicații majore asupra stabilității politice, economice și sociale. Acest fenomen se caracterizează prin utilizarea intenționată a violenței sau a amenințării cu violența împotriva populației civile, cu scopul de a genera panică și a influența deciziile autorităților sau ale opiniei publice.
Combaterea terorismului și criminalității organizate este unul dintre principalele deziderate ale societății contemporane. Reducerea fenomenului terorist și criminalității organizate asigură dezvoltarea armonioasă a societății atât naționale, cât și internaționale.
Criminalitatea organizată și terorismul ca formă de manifestare a acesteia reprezintă fenomene complexe și dinamice, care necesită măsuri integrate de prevenire și combatere. Rezultatele cercetării subliniază importanța colaborării dintre state, instituții și societate pentru menținerea securității și protejarea valorilor democratice.

Referințe

Cîrciumaru F., Petrescu D. L. Amenințări și riscuri la adresa securității naționale a României - orizont 2040. Studiu de specialitate. Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2022.

Cioclei V. Criminologie. Editura C.H. Beck, București, 2024.

Lazăr A. Criminologie. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Lazăr A. Criminologie. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Potter G. W.. Criminal organizations: vice, racketeering, and politics in an American city, Prospect Heights, IL: Waveland Press.

Diaconescu Gheorghe. Drept penal. Partea specială. Infracțiuni în legi speciale și în legi extrapenale. Editura Fundației România de Mâine, București, 2004.

Diaconescu Gheorghe, Duvac Constantin. Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Curs universitar, vol. II. Editura Fundației „România de Mâine”, București, 2006.

Simileanu V. Asimetria fenomenului terorist. Editura Top Form, Bucureşti, 2003.

Simileanu V. Radiografia terorismului. Editura Top Form, Bucureşti, 2003.

Dimitrevič V. Rescue de politique internationale, nr. 886, Paris, 1987.

Atanasiu M., Stăncilă L. Terorismul - răul din umbră al începutului de secol. Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2014, p. 129. Disponibil la: https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul_raul_din_umbra.pdf (accesat la data de 21.05.2026).

Gl.lt. (r) conf.univ.dr. Neculai Stoina. Dimensiunea geopolitică şi geostrategică a terorismului. Disponibil la: https://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2006/a6.pdf (accesat la data de 21.05.2026).

Jean Servier. Terorismul. Ed. Institutul European, Iași 2002, p. 31.

Atacurile de la World Trade Center în Enciclopedia Britannica. Disponibil la: https://www.britannica.com/topic/World-Trade-Center (accesat la data de 20.05.2026).

Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare. Disponibil la: https://www.sri.ro/assets/files/legislatie/2024/Lege_535.2004.pdf (accesat la data de 21.05.2026).

Descărcări

Publicat

30.07.2026

Număr

Secțiune

STUDII ȘI COMENTARII

Cum cităm

PLEȘA, I.-A. (2026) „TERORISMUL CA FORMĂ DE MANIFESTARE A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE. PROVOCĂRI ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ”, Legea și Viața, 2(386), pp. 116–128. doi:10.67457/lv26.2.08.